Absolvind un Colegiu Tehnologic, încă de prin clasa a X-a, știam deja facultatea pe care doream s-o urmez. Cu atât mai mult, știam și specializarea în cadrul căreia îmi doream să devin student. Prin urmare, în urmă cu puțin peste cinci ani, în septembrie 2015, am devenit unul dintre studenții Universității Politehnica Timișoara.
Încă din primul semestru am avut parte de cadre didactice deosebite, cadre didactice fără de care – poate – mulți colegi de-ai mei nu ar fi avut motivația necesară să continue acest drum. A fost un drum destul de greu, unul în care, cel puțin eu, am întâmpinat multe dificultăți, dar nu destule încât să mă facă să renunț sau să mă gândesc la această „soluție”.
Încă din anul I am fost reprezentantul seriei din care am făcut parte, reprezentantul grupei și, în ultimul an de studiu, reprezentantul studenților de la specializarea Tehnologia Construcțiilor de Mașini, promoția 2019. În anul 2015 mă înscriam în Liga Studenților din Facultatea de Mecanică din Timișoara, organizație în care sunt membru și în prezent, la mai mult de cinci ani de la momentul înscrierii. În prezent sunt reprezentantul studenților de la specializarea Ingineria Produselor din Materiale Polimerice și Compozite, domeniul Inginerie Industrială, ciclul de studii universitare de masterat, promoția 2019 – 2021, student reprezentant în Senatul universității și președintele Comisiei pentru Probleme Studențești din cadrul Senatului. Drept urmare, aflându-mă în diferitele funcții de reprezentare pe care le-am avut până în prezent, pot să spun că am avut ocazia să comunic, în beneficiul studenților, cu zeci de cadre didactice și cu o parte foarte mare a personalului administrativ, obținând rezultate îmbucurătoare pentru studenți. Au fost și cazuri în care, în urma unor discuții, am supărat diferite persoane, însă trebuie să avem în vedere faptul că studenții sunt beneficiarii principali ai serviciilor puse la dispoziție de către universitate.
Dacă în perioada studenției m-am dedicat studiului și reprezentării colegilor mei, aducând un confort consistent în viața lor, în viitor sper să pot să-mi aduc aportul în menținerea și creșterea prestigiului universității dintr-o altă postură. Această dorință se datorează faptului că anumite cadre didactice ne-au făcut, prin modul în care ne-au predat și prin dedicarea cu care se prezentau în cadrul activităților didactice, să le apreciem cursurile și să iubim până și materiile cele mai grele.
Prin urmare, tot ceea ce-am realizat până acum, faptul că sunt membru în Liga Studenților din Facultatea de Mecanică din Timișoara, faptul că sunt membru al Asociației Universitare de Ingineria Fabricației, faptul că sunt membru al Asociației Generale a Inginerilor din România, faptul că sunt student expert evaluator al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, faptul că, prin intermediul Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, am fost student reprezentant la nivel național, se datorează, în primul rând, Universității Politehnica Timișoara. Dacă nu eram student, nu mă puteam implica în niciunul dintre forurile menționate mai sus. Aici, student al UPT fiind, am cunoscut mii de persoane, mi-am făcut mulți prieteni și sute de cunoștințe, de la studenți și până la cadre didactice, de la personal administrativ și până la membri ai Academiei Române.
Astăzi, 11.11.2020, s-a împlinit primul veac de existență al Universității Politehnica Timișoara, o universitate de prestigiu care a format ingineri, și nu numai, care se află în funcții de conducere ale unor companii importante, din Statele Unite ale Americii și până în Germania, din Italia și până în Asia. Asta înseamnă să fii absolvent al UPT, să ai o bună pregătire în domeniul studiat, să îmbrățișezi anumite principii etice și morale și să fii mândru de instituția în care ai studiat trei, patru, șase sau mai mulți ani.
Tot astăzi, 11.11.2020, am scris o poezie dedicată primului veac de existență al „Școalei Politehnice din Timișoara”, și anume:
O sută de ani
A luat ființă de un veac,
Și de-atunci prepară,
Ne-ncetat, fără de leac,
Știință pentru țară.
O sută de ani s-au scurs,
Și, ca un exemplu,
A avut un bun parcurs,
Devenind un templu.
Este o rază de Soare,
Pentru regiune.
A generat dezvoltare,
Prin exemple bune.
Căci UPT a format,
Multe somități.
Oameni ce au inovat,
Prin idei, cetăți.
Astea Ziind Fise, să nu uităm niciodată că „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa.” – M. S. Regele Ferdinand I al României.
