Deși s-a încetățenit ideea că în limba română se citește exact așa cum se scrie, știm cu toții că nu este chiar așa. De multe ori trebuie să citim diferit față de cum scriem. În limba română avem cratime și „i”-uri care ne dau mari bătăi de cap. Avem „vii” și „viii”, „copii” și „copiii” sau „fii” și „fiii”. Limba română este foarte bogată în zicale, proverbe, expresii și construcții, iar printre acestea se mai strecoară și greșeli.

În cei 24 de ani am tot întâlnit cuvinte și construcții folosite greșit. Și eu am folosit greșit anumite cuvinte sau construcții, dar atunci când mi-a fost atrasă atenția asupra acestui fapt, m-am grăbit să remediez respectivele greșeli, căci pe unele le foloseam destul de des (ex: foloseam greșit „iasă” și „să iasă”). Dar unii oameni nici nu te ascultă dacă încerci să le explici că folosesc greșit un cuvânt sau o anumită construcție.

Acum câteva zile mă uitam la finala show-ului „Noul Magician Român” – Sezonul 2. Pe parcursul transmisiunii au existat momente în care sunetul nu mai era transmis, astfel rămânând doar imaginea „pe frecvență”. Zarvă mare în secțiunea „Chat live” a platformei YouTube. Majoritatea „telespectatorilor” îi spuneau lui Vlad Grigorescu, gazda show-ului, că „nu se aude”, că „nu aud” sau „nu te auzi”.  Acesta este primul subiect pe care vreau să-l discut în cadrul acestui articol, acest „nu te auzi”. L-am auzit de atâtea ori încât am zis c-am să mă obișnuiesc cu el la un moment dat, dar nu, nici poveste de obișnuință. Și, da, mă irită foarte mult acest „nu te auzi”. De ce? Pentru simplul fapt că este imposibil ca acel om să nu se audă, asta în condițiile în care are auz. Este o formulare fără sens și fără vreun fundament. În loc de „nu te auzi” se poate folosi, chiar foarte ușor și fără nicio complicație, „nu te aud” sau „nu te auzim”. Am auzit acest „nu te auzi” pe foarte multe transmisiuni create prin intermediul YouTube sau prin intermediul Twitch. Oameni buni, nu mai scrieți „nu te auzi”, ci „nu te aud” sau „nu te auzim”. Omul respectiv se aude, vă garantez eu că se aude, stați fără dubii.

A doua construcție nefericită, eu aș spune că este chiar pleonasm, este „marea majoritate”. Este ca atunci când am folosi „coboară jos” sau „gastrită la stomac”. Majoritate = partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate, [DEX 2016]. Dacă o majoritate înseamnă ceea ce tocmai v-am expus anterior, de ce lumea mai pune „mare”/„marea” înaintea acestui cuvânt? Cuvânt care exact asta înseamnă, partea mare a unei colectivități ș.a.m.d. Și nu, aici nu vorbim despre majoritate simplă, majoritate absolută sau calificată, ci despre majoritate. Există cazuri în care se folosesc tot felul de majorități, dar în aceste cazuri sunt bine definite respectivele majorități, iar fără o anumită majoritate nu se pot aduce modificări unui Statut sau unui document anume, spre exemplu. Aceste majorități se întâlnesc în ONG-uri, în principal, dar ele sunt definite în statutul fiecărei organizații de acest tip, deci nu lasă loc de interpretare. Oameni buni, vă rog eu frumos, nu mai folosiți construcția „marea majoritate”. Probabil că vom scăpa odată pentru totdeauna de această „mare majoritate”, nu-mi rămâne decât să sper că așa va fi.

„Mă lungesc” este o altă construcție care se aude foarte ciudat. Este o expresie cu care eu, din nou, nu pot fi de acord. Mă lungesc = vorbesc mai mult timp decât timpul cuvenit sau acordat de către moderatorul unei ședințe/dezbateri ș.a.m.d. Am făcut voluntariat în foarte multe organizații, am fost reprezentant și încă sunt în anumite foruri, iar aici am auzit foarte des această construcție, construcție pe care eu o consider nefericită. Dacă stăm să analizăm acest „mă lungesc”, el nu vine de undeva anume, ci așa s-a gândit cineva să spună și alții l-au luat drept exemplu. Este o construcție care m-a iritat de când am auzit-o prima dată, mă irită și mă va irita întotdeauna. Dacă „te lungești”, în cel mai bun/rău caz, îți vor „pușca” oasele, atâta tot, nimic mai mult. Prin urmare, dragii mei, nu mai folosiți această construcție. Încercați s-o înlocuiți cu alte construcții sau expresii care au un fundament bine stabilit și care sunt plăcute, nu ca aceasta. Mie mi se pare că această construcție, folosită într-un asemenea context, se potrivește fix ca o nucă-n perete.

Astea Ziind Fise, majoritatea vorbim greșit, însă trebuie să acceptăm asta și să încercăm să îmbunătățim modul în care ne exprimăm prin intermediul scrisului și vorbitului.