Ieri, la urne, românii au decis care ar trebui să fie parcursul României. Românii au ieșit „masiv” la vot. Chiar dacă s-a votat „masiv”, scorul arată că drumul României nu este și nu trebuie să fie înspre Est, ci înspre Vest, înspre unitatea Europeană.

Am scris mult despre politică în ultimul timp și poate că așa ar trebui să fie normal, căci cetățenia nu ar trebui să se materializeze doar prin mersul la vot, ci și între scrutinuri, trăgându-i la răspundere pe politicienii pe care i-am ales în anumite funcții. Dacă noi suntem niște buni cetățeni doar când este vorba de vot, s-ar putea să nu fie de ajuns. Cam așa a fost până acum în cazul multora dintre noi, însă ar trebui să ne schimbăm atitudinea dacă vrem să obținem alte rezultate.

La alegerile prezidențiale din 1996 aveam doar trei luni, iar acela este ultimul moment în care românii s-au prezentat la urne într-un procentaj mai mare decât cel de ieri. Aceste alegeri, cele de ieri, au fost unice, căci au adus la urne oameni pe care nu au reușit să-i aducă nici Iliescu vs. Vadim, Băsescu vs. Năstase, Băsescu vs. Geoană, Iohannis vs. Ponta (deși au fost aproape, cu 64,11%) și, în fine, nici Iohannis vs. Dăncilă. Iată că prin mobilizare, la scrutinul de ieri dintre Nicușor Dan și George Simion s-au prezentat nu mai puțin de 64,72% dintre românii cu drept de vot.

Așa cum ar fi evident la o primă impresie, noi nemaifiind 23.000.000 de suflete în România și în diaspora, ci aproximativ 19.000.000, sigur pe listele electorale ar trebui să fie mai puțin de 17.988.218 de persoane cu drept de vot, deci ieri prezența reală a fost, în opinia mea, mai mare de 64,72%. Chiar și dacă m-aș înșela în privința numărului de votanți pe listele electorale, având în vedere că avem o diasporă imensă, de peste 3-4.000.000 de persoane, cu tot cu copii, mobilizarea de care au dat dovadă românii din țară a fost una fără margini. De asemenea, în diaspora s-a votat enorm, peste 1.500.000 de persoane fiind prezente la urne, ceea ce este un număr, cel puțin pentru mine, halucinant de mare. Nu în ultimul rând, unul dintre cele mai importante momente ni l-au oferit românii de peste Prut, fiind prezenți la urne peste 150.000 de persoane. Ca un termen de comparație, în Turul I fuseseră prezente sensibil peste 90.000 de persoane. Cel mai interesant și ciudat este faptul că România nu are niciun mod în care să determine care este numărul de români din Republica Moldova care votează în diaspora. Poate că ar fi interesant să vedem care este ponderea acestora în scorul atribuit diasporei. Să nu uităm că în Republica Moldova aproximativ 1.000.000 de persoane au cetățenie română, însă multe dintre aceste persoane lucrează în străinătate și ar fi interesant să vedem care este ponderea lor în votul din diaspora.

Observăm că s-a întâmplat ceva, din nou, nemaipomenit ieri. Este prima dată când un candidat care în Turul I s-a clasat cu aproape două milioane de voturi în spatele contracandidatului de pe primul loc, a câștigat alegerile în Turul II. Și nu oricum, ci cu peste 800.000 de voturi. Acesta este un moment de-a dreptul istoric. N-a mai existat așa ceva în România și, cred eu, va fi greu de egalat un astfel de record.

Dacă la nivelul României avem 41 de județe și 6 sectoare în București, deci 47 de județe, dacă le putem numi așa, Nicușor Dan, candidatul proeuropean, a câștigat 24 de județe, în timp ce contracandidatul izolaționist a câștigat 23 de județe. De asemenea, de-a dreptul șocant a fost votul covârșitor oferit lui Nicușor Dan de către minoritatea maghiară din România. Maghiarii au dovedit, contrar lui Orban al Ungariei, că ei sunt proeuropeni și nu vor să izoleze sau să arunce România în brațele lui Putin, așa cum a făcut „geniul Panoniei” cu Ungaria. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, maghiarii din Covasna, Harghita și Mureș n-au uitat circul provocat de George Simion și acoliții lui la Cimitirul Eroilor din Valea Uzului. Prin urmare, etnicii maghiari din Harghita au votat în procentaj de 90,78% pentru Nicușor Dan. Un scor zdrobitor venind dintr-un întreg județ, nu dintr-o singură localitate. În Harghita Nicușor Dan a luat 172.218 de voturi, iar George Simion doar 14.439. De ținut minte aceste rezultate colosale. De asemenea, diaspora nu i-a fost atât de ostilă pe cât părea lui Nicușor Dan, ci chiar prietenă. Cu excepția a 11 state, 10 dinte ele vestice și Cipru, Nicușor Dan a câștigat majoritatea în 83 de țări, inclusiv în Brazilia, China sau Rusia.

În ceea ce privește prezența la vot, tinerii între 25-34 de ani au ieșit în număr mare pentru a-și exercita acest drept, aceștia depășind 1.200.000 de persoane care au votat, unde domnișoarele / doamnele se pare că sunt mai doritoare în a-și exprima acest drept. Din această categorie, numărul de votanți de sex femeiesc a fost cu peste 35.000 mai mare decât al celor de sex bărbătesc, ceea ce ne arată o implicare mai mare a doamnelor / domnișoarelor. De această dată nu mai putem să spunem că „pensionarii ne-au ales președintele”, căci cea mai mare prezență la vot a fost dată de către populația activă, adică de persoanele între 35 și 64 de ani, reprezentând peste 55% din totalul numărului de votanți.

Totodată, în toate municipiile cu centre universitare s-a votat proeuropean, cu două excepții: Târgu Jiu și Petroșani. În toate celelalte centre universitare, de la Bacău și până la Arad, s-a votat pentru o Românie proeuropeană, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că și universitățile au un rol foarte important în alegeri, căci ele dau societății persoane educate care știu, mai mult sau mai puțin, cum să filtreze informațiile pe care le văd în spațiul public, și nu numai. În toate aceste municipii s-a votat hotărâtor pentru un parcurs proeuropean, însă nu și în Târgu Jiu și Petroșani. Oare de ce? Ce fac greșit universitățile din cele două centre universitare? Asta este o întrebare bună la care ar trebui să răspundă rectorii acestor două universități, căci doar în aceste două centre universitare s-a votat pentru izolaționism, pentru golănie, pentru lipsă de respect față de cei din jur și față de educație. Până și în municipiile în care există doar extensii, cum ar fi Râmnicu Vâlcea, Zalău, Satu Mare sau Câmpulung s-a votat tot proeuropean, cu excepția municipiului Drobeta-Turnu Severin.

Că tot vorbeam despre cetățenie, vreau să vă spun ceva. Când Dominic Fritz și Nicușor Dan au decis să mai candideze pentru un mandat la primăriile pe care le-au condus până în 2024, am decis că trebuie să donez pentru campaniile lor. Am vrut să ajut așa cum pot eu, căci banii nu stau pe garduri, iar un politician care nu are o campanie bună, pierde oricât de bun și competent ar fi. Când Nicușor Dan, după anularea Turului II al alegerilor prezidențiale din 2024, a decis că va candida, eu nu m-am supărat că vrea să plece de la primăria capitalei, ci i-am donat pentru a putea strânge fondurile necesare pentru campanie. Am auzit retorica asta de m-am săturat: „Să rămână la capitală! Noi pentru asta l-am votat la alegerile locale din 2024”. De ce nu ai fi vrut un candidat ca Nicușor Dan la prezidențiale? Se vede de ce, pentru că mulți voiau ca România să stagneze, iar ei erau conștienți de faptul că Nicușor Dan poate câștiga alegerile, chiar dacă în primul tur au existat mulți candidați care au concurat cu el pentru voturile românilor. Multe dintre acele voturi date lui Antonescu sau Lasconi au mers, până la urmă, tot la Nicușor Dan. Mă bucur că Nicușor Dan a ales să candideze.

Nicușor Dan este președintele României. Un om cu o prezență de peste 20 de ani în spațiul public căruia, cu puține excepții, nu-i poți reproșa nimic cu privire la comportamentul sau la acțiunile lui de până acum. Un om care nu urlă, nu înjură, nu jignește gratuit, un om cu studii pe bune, un om cu rezultate reale / verificabile în societatea civilă și în administrația locală, un om decent care inspiră încredere. Un om cum noi n-avem mulți în politică. Pe el, tocmai pe el îl diabolizăm? Nu. România educată (nu fac trimitere la proiectul președintelui Iohannis) și proeuropeană trebuie să susțină astfel de persoane, nu să le înlăture. Drept dovadă, Nicușor Dan a câștigat toate sectoarele din București. A câștigat și Sectorul 5, acesta fiind singurul sector pe care-l pierduse în Turul I.

Sunt mulțumit că în sectorul în care locuiesc a câștigat Nicușor Dan cu peste 100.000 de voturi diferență de George Simion, făcând ca Sectorul 6 să fie cel mai implicat sector al capitalei, unde diferența dintre Nicușor Dan și George Simion a fost cea mai mare dintre sectoarele capitalei. Probabil că Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, va fi următorul primar al Capitalei.

Aseară eram cu niște prieteni pe Team Speak și discutam / comentam cu privire la alegeri. După câteva ore de parlamentări pe subiectul alegerilor, doi dintre noi am decis să mergem în fața sediului de campanie a lui Nicușor Dan. Nu-mi pare rău nici măcar o secundă c-am făcut asta. Am participat la un moment istoric pe care România l-a trăit. Pe lângă toate cele enunțate mai sus, a fost singurul Tur II în care nu au existat candidați ai partidelor tradiționale: PSD și PNL (+PDL-ul asimilat). A fost singurul Tur II disputat de către doi candidați de dreapta: unul, așa cum îl văd eu, de centru-dreapta, adică Nicușor Dan, iar unul de dreapta extremă, anume George Simion. Este prima dată când avem doi candidați de centru-dreapta sau dreapta în finala prezidențială. Aseară am trăit niște momente unice în istoria României. Am scris istorie.

Deși am fost un susținător al lui Nicușor Dan, susținând că de această dată chiar am cu cine vota, nemaifiind nevoit să aleg răul cel mai mic, voi fi mereu acolo pentru a-l penaliza pe președintele Nicușor Dan atunci când calcă în străchini. Iar unul dintre aceste momente a fost la o dezbatere când a scris pe o foaie că în mandatul lui TVA-ul nu va crește. Acest aspect nu intră în prerogativele președintelui, însă românii vor să audă orice promisiuni din gura candidaților la prezidențiale. Iar lucrul acesta am impresia că se petrece doar pentru a le putea scoate ochii pe parcurs. Nu. Domnul Nicușor Dan nu decide dacă TVA-ul va crește sau nu, însă poate discuta și convinge Guvernul să nu-l crească. Asta este altceva.

În timpul liber, iar în această campanie n-am făcut excepție, mă informez din foarte multe surse, însă unele demne de menționat sunt: emisiunea Starea Nației, emisiunea Doctorului de pe B1 TV și live-urile de pe Twitch, emisiunea „Bună, România” tot de pe B1 TV, emisiunea „România în direct” de la Europa FM, live-urile CreativeMonkeyz, ale lui Silviu Istrate, podcastul Vorbitorincii și alte materiale publicate de ei cu istoricul Cosmin Popa, materialele video și scrise de la Veridica, videoclipurile lui Horia Sârghi (Zaiafet), Recorder, iar lista poate continua.

De asemenea, am fost bucuros că aseară m-am întâlnit cu primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care mergea cu doi colegi de partid, singuri, prin mulțime, fără să aibă bodyguarzi după ei. Asta este o dovadă de normalitate într-o țară în care politicienii nu sunt ca George Simion sau Călin Georgescu. Mi-a părut bine să mă întâlnesc cu unul dintre rapperii mei preferați, Vlad Dobrescu. Totodată, mi-a făcut plăcere, deși nu m-am întâlnit cu ei, căci erau mii de persoane în stradă, să văd că au fost acolo prieteni din mișcarea studențească. Oameni care au construit și construiesc ceva pentru țară, oameni care ar trebui să fie niște modele pentru tinerii de azi, chiar dacă unii dintre ei sunt și ei încă tineri. La final, pe la 02:00 AM, a venit și Dani Mocanu, însă despre el nu am ce zice. Mulți s-au dus înspre el când a ajuns în unul din puținele grupuri care mai rămăseseră, însă eu și prietenul meu am decis să stăm pe trotuarul de vizavi și doar să observăm sceneta. A stat peste 15-20 de minute. Lumea și-a făcut poze cu el, apoi a plecat. O fi vrut și el, ca mulți dintre noi, să sărbătorească victoria candidatului pe care l-a susținut. Tot aseară l-am cunoscut și pe Bogdan, un tânăr care venea de la muncă și a rămas cu noi. Am mers împreună acasă. Tot acolo m-am întâlnit cu unul dintre jucătorii de Counter-Strike profesioniști din România, cu Alexandru, care joacă la cea mai bună echipă din țară, la Nexus. Aici este vorba despre oameni, nu doar despre cifre. Las o poză cu mulțimea.

Astea Ziind Fise, România a ales ieri drumul proeuropean și i-a dat peste bot lui Putin. L-a pus cu botul pe labe, însă acum trebuie ca președintele ales, singurul președinte ales, să lucreze pentru a convinge, prin fapte, ceilalți votanți că s-au înșelat atunci când nu i-au acordat votul. Mi-a plăcut că azi, invitat în studioul emisiunii „Bună, România” a spus că România trebuie să învețe elevii / studenții să aibă gândire critică. Fix de acest lucru au fugit toți politicienii din România de până acum, tocmai pentru că acei români cu gândire critică i-ar putea contesta în caz de eșec. Asta ne arată, pentru a „n”-a oară că Nicușor Dan nu este un politician tipic. Mă bucur că mi-au scris destui prieteni, din Brazilia, Canada sau China, „Good luck in the election, my friend. May Putin’s candidate lose”, care se traduce prin „Mult succes la alegeri, prietene. Fie ca candidatul lui Putin să piardă”. Asta înseamnă că o mare parte din lume, nu doar Europa, era cu ochii pe noi. Mulțumesc, România! Mulțumiri tuturor românilor! Este timpul să construim!