Făcurăm cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, îi întrecurăm pe ruși, acum putem spune că noi o avem mai mare. Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, însă nu cea mai încăpătoare. De ce? Pentru că capii bisericii au gândit-o să fie cât mai aproape de Dumnezeu, deci pe înălțime se dă lupta.
Biserica Ortodoxă Română (BOR) a anunțat că aproximativ 250 de milioane de euro au venit din vistieria statului, de pe la guvern, de pe la primării, consilii județene etc. Numai că, după târnosire, pe 26 octombrie, publicația Să fie lumină a prezentat o investigație conform căreia din vistieria statului au plecat peste 315 milioane de euro pentru acest proiect.
Dacă la cele 315 milioane de euro adunăm și valoarea terenului, pus la dispoziție în mod gratuit tot de către statul român, undeva pe la 190 de milioane de euro, conform Recorder, dacă mai punem și contribuția de 10% pe care BOR susține c-a realizat-o, factura totală pentru construcția clădirii sare de o jumătate de miliard de euro, o sumă nu mare, ci colosală. Dacă am calcula 10% din contribuția de 315 milioane de euro, cu rotunjire, ar rezulta 32 milioane de euro, asta fiind contribuția bisericii. Conform aceleiași publicații, Să fie lumină, 27 de milioane de euro ar fi venit din donațiile populației, ceea ce ar face ca contribuția BOR pentru acest proiect să fie de nici 5 milioane de euro din fonduri „proprii”.
Mulți oameni, prin taxele pe care le-au plătit către guvern sau către administrația locală, au plătit pentru acest monstru. Catedrala este un monstru care se află lângă alt monstru, Palatul Parlamentului. Chiar și catolicii, chiar și oamenii de alte confesiuni, până și persoanele care fac parte din categoria minorităților sexuale au plătit pentru această construcție.
Țineți minte unde se strângeau semnăturile pentru Referendumul pentru Familie? Vă aduceți aminte? În biserici, în catedrale, da, da. Ce voia să facă respectivul referendum? Voia să arunce minoritățile sexuale în imposibilitatea de a avea o familie pentru totdeauna în România, căci articolul 48 din Constituție urma să fie modificat în: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”. Da. Aceiași domni care au cerut bani de la stat pentru construirea catedralei urmau să le interzică minorităților sexuale, adică oamenilor din care ei iau salarii și construiesc „Catedrala Națională”, să poată avea o familie recunoscută în România. Nici acum nu suntem departe, însă măcar nu avem mizeria aia strecurată în constituție.
Totodată, Administrația Prezidențială prin, evident, Nicușor Dan, «cu prilejul Centenarului Patriarhiei Române, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția sa majoră la viața spirituală, educațională și morală a poporului român, pentru serviciile deosebite aduse la consolidarea României, la afirmarea unității naționale și a identității culturale, precum și pentru importantele acțiuni îndreptate spre alinarea suferințelor persoanelor aflate în dificultate, Președintele României a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria G – „Cultele”, Patriarhiei Române.» – să nu uităm, toate acestea după ce Patriarhia Română a girat mizeria pe care a încercat s-o facă Coaliția pentru Familie.
Care sunt, spre exemplu, domnule Nicușor Dan, „importantele acțiuni îndreptate spre alinarea suferințelor persoanelor aflate în dificultate” când vorbim despre minoritățile sexuale cărora urma să le fi fost încălcat un drept chiar prin constituție? Să ne gândim. Minoritățile sexuale, persoanele care în prezent nu pot avea o familie în România, ele nu sunt aflate în dificultate? Întreb și eu. Nu or fi în dificultate dacă nu pot să se căsătorească cu oamenii cu care se iubesc? Ce a făcut Patriarhia pentru ei? A încercat să le ia această șansă pentru totdeauna. Noroc că oamenii cu bun simț și cu o fărâmă de empatie nu au mers să voteze la această nenorocire de referendum. Referendum pe care toate partidele, cu excepția USR, s-au grăbit să-l susțină. Mai pe față, mai pe dos, dar l-au susținut.
Haideți să vedem ce face Biserica Evanghelică Luterană din Danemarca (Den Danske Folkekirke), echivalentul BOR, într-o țară care este mult mai dezvoltată decât România, și una dintre primele în ceea ce privește nivelul de trai și calitatea vieții. Cea mai mare catedrală luterană din Danemarca este Aarhus Cathedral (Århus Domkirke), construită prin 1190, pe „vremea” catolicilor. Prin 1400-1500 a fost reconstruită în stil gotic, având aproximativ 93 de metri lungime și vreo 96 înălțime, iar de atunci așa a rămas. Din ceea ce am găsit eu, ultima catedrală luterană construită în Danemarca ar fi fost pe la coada anilor 1800 (1876). De atunci s-au mai construit niște biserici sau bisericuțe, iar ultima biserică despre care am găsit informații pe internet, se scrie că ar fi în construcție în prezent, cu termen de finalizare în 2026… construcție din lemn cu metal și acoperiș din șindrilă. Și nu este construită oriunde, ci în capitala țării, în Copenhaga, fiind singura biserică construită în ultimii 30 de ani. Oare danezii ăștia de ce nu vor să-și arate „potența” sau de ce nu vor să-și cinstească eroii care au murit pentru patrie printr-un monstru precum cel din dosul Palatului Parlamentului? Și danezii ăștia au mai fost și coloniști, deci o putere destul de mare în comparație cu noi, niște desculți la propriu și la figurat.
Colac peste pupăză – în viziunea unora danezii sunt niște nenorociți – au legalizat parteneriatul civil încă din 1989, fiind prima țară din lume care a făcut asta. Noi făceam revoluții, ei făceau un mare pas în respectarea minorităților sexuale. Noi atunci tocmai începeam să ne deșteptăm, însă nu ne-am deșteptat în totalitate, că n-am făcut același lucru aici nici 36 de ani mai târziu. Din 2012, pe principiul „unde-i lege, nu-i tocmeală”, căsătoriile între persoanele de același sex au fost legalizate în Danemarca, deci acestea pot fi realizate și în Biserica Luterană Daneză sau, cum i se mai spune, Biserica Națională. Bine, acolo Biserica nu este condusă de oricine, ci de rege și de parlament. Dacă în 2012 preoții au privit acest drept al minorităților cu reticență și majoritatea dintre ei nu dorea să oficieze astfel de căsătorii, în prezent procentajul celor care acceptă asta este foarte mare. Da, preoții pot invoca conștiința și, astfel, refuza o astfel de căsnicie, însă foarte mulți dintre ei oficiază astfel de slujbe, tocmai pentru că ei conștientizează că toți suntem egali în fața Lui Dumnezeu. Așa am văzut eu, să fie prin 2014, o slujbă oficiată în biserică cu ocazia căsătoriei a doi bărbați transmisă pe un post TV din Danemarca. Și, ce? Vedem Danemarca că a fost bătută de Dumnezeu că a oferit acest drept minorităților sexuale? Nu! Vedem Danemarca o țară în care „eu nu vreau să vadă copilul meu doi bărbați de mână pe stradă”? Nu! Vedem Danemarca o țară în care oamenii sunt fericiți? Da! – iar aici avem studii care spun asta. Vedem Danemarca destul de echilibrată în ceea ce privește relațiile sociale? Da! Înseamnă că nu doar oamenii, ci și Biserica își face treaba.
Dar gata despre ceea ce fac alții bine, haideți să revenim la ceea ce facem noi rău. A venit Biserica Ortodoxă Română cu soluții privind reducerea rupturii create între susținătorii lui Georgescu și cei proeuropeni? Nu! A acordat Biserica Ortodoxă Română permisiunea, cum a făcut Biserica Catolică, preoților de a binecuvânta persoanele de același sex care vor să se căsătorească? Nu! Destui preoți, deci reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, influențează politic enoriașii fără nicio repercusiune din partea Patriarhiei? Da! Atunci, domnule Nicușor Dan, cum poate merita Patriarhia Română să fie decorată și, real, pentru ce? Sigur, BOR face și acte de caritate, însă unele dintre ele sunt realizate din bani publici. Oricine ar putea face asta.
Catedrala Națională sau Catedrala Mântuirii Neamului poate să scape de titlul Catedrala Jupuirii Neamului, însă doar dacă Biserica se îndreaptă și revine cu fața către oameni și către iubire, nu dacă aruncă cu ură, prin diferite acțiuni, în stânga și-n dreapta. Altfel, acea clădire nu va valora doi bani, că este plină lumea de clădiri inutile, deci una în plus nu cred c-o să deranjeze atât de rău. Al doilea mod prin care aceasta poate scăpa de apelativul peiorativ ar fi ca Biserica Ortodoxă Română să publice un bilanț clar în care să arate cum au fost cheltuite fondurile publice, că pare că nu prea dă socoteala, BOR a declarat că ar fi vorba despre 250 de milioane de euro, iar Să fie lumină scrie despre 315, cu 65 de milioane mai mult.
De asemenea, fac icter și îmi mor mulți neuroni atunci când aud „Da, dar când te duci în Europa vizitezi catedrale și biserici”, iar răspunsul este „Da”, evident! Dar nu pentru că sunt mari neapărat, ci pentru că au o istorie și o poveste. Una este să văd Domul din Köln, o clădire splendidă care a fost construită pe perioada a peste 225 de ani, nu una care va fi finalizată, în cel mai bun caz, în 2026, sau când o fi gata. Și chiar sper să văd și să vizitez Domul din Köln. Una este să văd Bazilica Sagrada Família, construcție care este într-un continuu șantier de peste 143 de ani, însă din fonduri private, nu publice, iar alta este să văd o construcție cu acoperiș din cupru aurit și clopot pe care șade fața fadă a unui om încă în viață. Ce dracului, ne-am tâmpit? Cum spunea porunca a doua? „Să nu-ți faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor”. Unde mai punem că Bazilica Sagrada Família este și în patrimoniul mondial UNESCO. Iertați-mă, dar s-avem pardon, domnilor, dacă mai aud această replică cu „vizitarea bisericilor / catedralelor din străinătate”, sincer, cred că voi face un AVC. Și chiar sper să văd și să vizitez Bazilica Sagrada Família.
Am văzut tot felul de oameni care girează cu nesaț această clădire, iar mulți dintre cei care erau cu „sunteți voi proști” în gură erau liberaliști. Eu mai auzisem că printre liberaliști sunt mulți conservatoriști sau chiar conserve, însă am fost șocat să văd o sumedenie de oameni care ne explică nouă de ce este bună catedrala asta. Calmați-vă! Dar cei mai mult îmi plac liberaliștii ăia care au lucrat toată viața la stat sau visează să facă asta, devenind judecători sau chiar avocați / juriști, și care n-au donat nici un chior de ban pentru construirea acestei „bijuterii” pe care o apără acum cu piepturile goale.
Astea Ziind Fise, vom vedea dacă această catedrală va reprezenta doar o construcție inutilă sau startul unei renașteri a binelui pe care Biserica trebuie să-l facă în societate. Până una alta, deși poate par critic sau foarte critic cu privire la această construcție faraonică, las o captură de ecran cu e-mailul de confirmare prin care, în 2015, am fost înștiințat că donația mea de 5 euro a ajuns în conturile deschise de către Patriarhia Română pentru construcția catedralei. Așa că, celor care astăzi ne explică nouă importanța acestei catedrale, dar n-au donat un leu pentru ea, le spun: „sictir”!
Sursa imaginii reprezentative: Wikipeda
