Jocurile video, având în vedere prezența pe care o au în viața tinerilor și a copiilor, în special, dar nu numai, au o importanță din ce în ce mai mare. De la experimentele denumite generic „jocuri”, acestea au evoluat foarte mult, în prezent fiind o industrie care s-a dezvoltat foarte mult. Având în vedere că acestea sunt gândite pentru a ne umple timpul liber, pentru a ne face să ne consumăm timpul distrându-ne, ele sunt dezvoltate și publicate cu scopul de a produce profit.

Profitul poate fi produs în cel puțin două moduri, și anume: doritorul achită o taxă pentru a intra în posesia jocului, doritorul plătește mai multe activități/obiecte/experiențe în joc sau o combinație între aceste două metode, care generează, de regulă, un profit și mai mare. După ce au fost dezvoltate, lansate și promovate anumite jocuri competitive pe care eu le cunosc, acestea au introdus foarte rapid, unele chiar de la data lansării, posibilitatea de a-ți cumpăra tot felul de obiecte în joc. Obiecte pe care le poți cumpăra, în cele mai multe dintre cazuri, cu bani reali. Această metodă aduce, în opinia mea, un profit mai mare de două-trei-patru ori, sau chiar mai mult, decât dacă compania ar percepe doar o taxă de achiziție a jocului respectiv. De ce? Este simplu. Un cumpărător poate se va rezuma în a cumpăra doar jocul, iar altul își va cumpăra jocul, apoi își va cumpăra și câteva obiecte în joc. Obiecte care îi fac personajul din joc diferit, îi oferă anumite beneficii sau alte moduri de joc. Altul poate că-și cumpără obiecte în joc de zeci, mii sau chiar zeci de mii de ori mai scumpe decât prețul de achiziție a jocului. De asta este cea mai bună metodă de a genera un profit foarte mare. Ei, aceste obiecte se pot câștiga sau procura, inițial, doar din joc, însă există platforme terțe pe care își pot pune la vânzare obiectele obținute în joc. Un produs pus la vânzare pe magazinul platformei pe care este găzduit jocul în care deții obiectul nu-ți va putea niciodată aduce bani reali. Anume, vânzătorul va primi bani care sunt valabili doar pentru a-și cumpăra orice de pe respectiva platformă, adică jocuri, programe sau alte obiecte în anumite jocuri. Dacă vânzătorul își vinde obiectul pe o platformă terță, aceasta îi oferă, deși cu 20-30% mai puțin decât magazinul platformei, o sumă de bani pe care o poate cheltui cumpărând alte obiecte de pe respectiva platformă sau, cel mai important, îi oferă posibilitatea de a-i vira respectivii bani în cont. Desigur că și în acest domeniu există foarte multe înșelăciuni sau tentative de înșelăciune, iar acestea se numesc „scamm”-uri. Există și platforme care sunt construite de către infractori care așteaptă să le transferi lor obiectul tău din joc, apoi nu mai vezi obiectul și nici banii. De asemenea, există tot felul de persoane care încearcă să-ți fure contul de pe platforma care găzduiește jocuri sau să-ți fure obiectele din inventar prim metoda linkului. Aceștia îți trimit un link asemănător cu cel al platformei oficiale, iar prin acesta urmăresc să-ți fure datele și să facă profit de pe urma ta. În fine, atât despre acest aspect.

De la dezvoltarea obiectelor în joc, cum spuneam, majoritatea jocurilor a devenit mai atractivă și a adunat tot mai mulți tineri sau copii, vezi cazul Fortnite, care avut un impact foarte mare asupra copiilor. Având în vedere că există o astfel de piață, o piață a obiectelor tranzacționate pe platforma pe care sunt găzduite jocurile sau pe alte platforme, această piață generează foarte mult profit. Generând profit, anumite companii se îmbogățesc, iar ca afacerea să continue, să funcționeze normal sau și mai bine, acestea introduc bani în reclame sau în competiții de jocuri video. Există și companii de pariuri sportive pentru aceste sporturi electronice, iar în cadrul acestora poți paria pe câștigător sau poți paria pe evenimente ce consideri că vor avea loc în respectivul meci, deci și aceste activități produc venituri foarte mari pentru companiile de „betting”, căci așa sunt denumite în comunitate.

Așa am ajuns ca la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor ’00 să apară primii jucători profesioniști la mai multe jocuri video. Ce îi face pe aceștia să fie profesioniști? Păi, faptul că sunt mult mai buni decât foarte mulți dintre cei care se joacă, faptul că se antrenează pentru a deveni mai buni și faptul că au venituri din activitatea pe care ei o desfășoară. Da, ați citit bine. „Niște băieți și fete” sunt plătiți pentru a se juca jocuri. Având în vedere că majoritatea jocurilor competitive se joacă în echipe de câte 5, au început să ia naștere mai multe organizații care să susțină astfel de echipe., iar aceste echipe să le aparțină, cam ca la fotbal. Există un antrenor, există un manager, există sponsori ș.a.m.d. Principalele jocuri care au fost competitive și au rămas foarte relevante și până în prezent sunt: Counter-Strike: Global Offensive (CS: GO), Dota 2, League of Legends (LOL) și FIFA, însă FIFA mai puțin.

Pentru celelalte trei jocuri se organizează anual zeci, sute sau mii de evenimente, unele având premii de ordinul sutelor de euro, altele având premii de ordinul zecilor, sutelor, milioanelor sau zecilor de milioane de euro. De unde? De la compania care deține jocul și/sau de la comunitate, comunitatea fiind formată din toate persoanele care joacă acel joc, și/sau de la sponsori, de la acele companii pe care vi le-am menționat mai sus. Așa am ajuns ca în 2021, la CS: GO, spre exemplu, să fie organizat un eveniment cu o amploare identică pe care Cupa Mondială o are pentru fotbal, să aibă premii de 2.000.000 de dolari. La LOL, cel mai mare eveniment din punct de vedere al premiilor a avut loc în 2016, an în care premiul a fost de 5.070.000 de dolari. Iar la Dota 2, în 2021, a fost organizat un concurs pentru care premiul a fost de 40.018.195 de dolari. Ultimul dintre acestea, este vorba despre concursul organizat pentru Dota 2, a fost organizat de către o companie românească, PGL. PGL este o companie care a avut, cel puțin în anul 2021, o cifră de afaceri de 435.651.762 de lei și un profit de 60.945.052 de lei, ceea ce este enorm, este un profit de peste 10 milioane de euro. Ce ne arată toate aceste cifre și numere? Ne arată că în această industrie există foarte mulți bani, iar unele companii pot genera venituri frumoase.

Bine, gata cu introducerea, să trecem la subiect. În România cel mai dezvoltat joc video dintre cele trei de mai sus este Counter-Strike: Global Offensive, pentru acest joc existând mai mulți jucători care și-au dorit să se afirme în scena profesionistă de CS: GO. Prin urmare, cele mai multe organizații în România sunt pentru CS: GO, nu pentru Dota 2 sau LOL, deși la LOL avem un român care a jucat la unele dintre cele mai bune echipe din lume, acesta jucând la mai multe Campionate Mondiale de LOL. Drept urmare, în România, începând cu anul 2018 sau chiar 2019, organizațiile care dețineau echipe de CS: GO au început să plătească jucătorii. Nu aveau salarii mari, însă era un început bun. Până la acel moment, jucătorii aveau venituri doar din concursurile câștigate și mai primeau periferice (tastaturi, căști etc) de la companiile cu care organizațiile lor aveau contracte. Prin urmare, deși erai considerat jucător profesionist, în ciuda faptului că mult timp n-a existat o federație de sporturi electronice în România, în țară nu se juca și nici nu se joacă la cel mai mare nivel, ci se joacă, oarecum, cam ca prin divizia a doua, a treia, uneori chiar a patra. Deși mai existau echipe românești care puteau învinge echipe mai bine cotate din străinătate, până în 2022, România n-a avut niciun român care să fi jucat la Campionatul Mondial de CS: GO, denumit Major.

În România au fost foarte multe organizații care aveau echipe de CS: GO, însă cea mai veche și mai constantă dintre ele este Nexus Gaming, aceasta fiind înființată în 2016. Singura echipă cu jucători exclusiv români care a fost vreodată în top 40 mondial a fost tot Nexus Gaming, aceasta fiind asociată și cu alte performanțe pe care le-a realizat de-a lungul timpului. Unul dintre cei mai vechi jucători din cadrul Nexus Gaming, până acum câteva zile, a fost Adrian „Xellow” GUȚĂ, care era un copil de doar 16 ani când a intrat în echipă, iar de atunci nu s-a transferat la o alta, oricâte oferte a avut. A fost stand-in, adică înlocuitor, pentru echipa daneză ECSTATIC, însă aceasta s-a destrămat la trei luni de la momentul în care acesta li s-a alăturat. Adrian este un jucător foarte talentat, sigur pe el, având foarte mare încredere în ceea ce poate și, nu în cele din urmă, cu o strălucire pe care nu mulți jucători o pot avea.

Acum patru zile, adică luni, Sprout, echipa de Counter-Strike: Global Offensive care deținea deja un român în organizație, a anunțat transferul lui Adrian „Xellow” GUȚĂ, acesta fiind al treilea român care a părăsit Nexus Gaming pentru a juca în scena internațională, la echipe din top 20-30. Primul jucător român plecat în scena internațională, cu excepția unui personaj care a plecat cu mai mulți ani în urmă, însă n-a confirmat (culmea, tot de la Nexus Gaming), a fost Mihai „iM” IVAN, care a plecat la organizația germană GamerLegion. Acesta a jucat în mai multe echipe, însă echipa în care a fost observat și din cadrul căreia s-a transferat în scena internațională a fost Nexus Gaming. Al doilea jucător român care l-a urmat pe Mihai „iM” IVAN a fost Laurențiu „lauNX” ȚÂRLEA, un puști care abia împlinise 17 ani la acea vreme, care este din Arad. Acesta a fost transferat tot la o organizație germană, la Sprout. Ambii români au jucat alături de echipele lor în cadrul calificărilor pentru Major-ul din Rio de Janeiro, din octombrie-noiembrie 2022, și s-au calificat mai departe în competiție. Ambele echipe au învins echipe cu tradiție și cu transferuri foarte scumpe, însă niciuna n-a mers mai departe în următoarea etapă, ci s-au oprit la etapa în care s-au calificat. Având în vedere că un jucător din cadrul echipei Sprout a sub performat la Major, însă și la alte concursuri importante pentru echipă, organizația a hotărât să se despartă de acesta în 21 decembrie 2022. Acesta juca exact rolul pe care Adrian „Xellow” GUȚĂ îl juca în Nexus Gaming, cel de AWP-er, AWP-ul fiind cea mai importantă armă din joc, având un rol foarte important, crucial chiar. La doar o zi după acest eveniment, în 22 decembrie 2022, a apărut un raport pe site-ul internațional, dar cu fondatori danezi, HLTV, cum că Sprout îl vor transfera pe Adrian „Xellow” GUȚĂ. Deși a apărut acel raport, organizația a făcut public transferul abia în 9 ianuarie 2023, la mai mult de 20 de zile de la acel moment.

Adrian „Xellow” GUȚĂ , Sprout

Având în vedere că îi cunosc personal pe toți jucătorii români pe care i-am nominalizat mai sus, le urez succes tuturor. Însă o legătură mai strânsă am dezvoltat cu Adrian „Xellow” GUȚĂ, care îmi este prieten și cu care vorbesc foarte des. Locuind în București și jucând încă la Nexus Gaming până de curând, puteam să ieșim foarte des la Nexus Pub, localul companiei care deține și Nexus Gaming. Acesta este un exemplu de voință și determinare, este un exemplu pentru toți copiii talentați care vor să renunțe atunci când viața poate nu le oferă ceea ce-și doresc. Pe lângă voință și determinare, pe Adrian îl definește talentul. La fel de talentat, poate chiar mai talentat, însă cu alt rol în echipă, este Laurențiu, care la nici 18 ani joacă la cel mai înalt nivel și a devenit din ce în ce mai serios. La fel, Mihai este un exemplu de creativitate, însă el a muncit mult mai mult pentru a ajunge unde și-a dorit, a avut nevoie de mai mult efort pentru a străluci, însă lumea este a lui acum. Lumea este a lor, căci de aici, și sunt convins de asta, aceștia vor merge doar înspre mai bine și vor juca la echipe din ce în ce mai bune. Am încredere în toți și țin mereu cu echipele în care aceștia joacă, mă uit la meciurile lor și le trimit mesaje de încurajare. Cred că da, de asta au nevoie, de încurajare, că de talent și voință nu duce lipsă niciunul dintre ei.

Nu pot să închei fără să spun care este visul meu. Visez ca aceștia să joace la cele mai mari concursuri și pentru cele mai mari și importante organizații din lume, însă în momentul în care ei simt că pot și vor să facă asta, îmi doresc să văd o echipă românească formată din toți trei, o echipă care să se bată de la egal la egal cu reginele lumii, precum Astralis, Na’Vi, Heroic, FaZe, Vitality sau G2. Sprout a fost invitată să joace la calificările care duc la Majorul de la Paris din luna mai, GamerLegion sigur se va califica și ea, iar anul acesta putem avea trei români la Major, iar eu cred că vor avea un parcurs foarte bun dacă vor ajunge să joace în capitala de pe Sena.

De asemenea, deși acești jucători au muncit foarte mult, cred că un aport foarte mare în dezvoltarea lor are și Nexus Gaming. Organizația, prin căpitanul acesteia, sau cum se spune în comunitate – „in-game leader” (IGL), i-a ajutat pe toți acești jucători să se formeze și i-a învățat multe din ceea ce știu și folosesc acum. Poate că el, căpitanul, este cel mai puțin lăudat, însă acesta și-a sacrificat multe ore ca ei să poată deveni ceea ce sunt azi. Cătălin „BTN” STĂNESCU este un om minunat care merită să fie respectat pentru ceea ce a reușit să realizeze în cadrul organizației. Îi doresc succes și echipei Nexus Gaming, sper să-și regăsească locul după noile schimbări. Mă bucur să văd jucători precum Cristi „smekk-” FLUTUR alături de Nexus Gaming și sper ca actuala echipă să câștige cât mai multe meciuri în viitorul apropiat.

Astea Ziind Fise, mă bucur că avem mai mulți români care joacă în scena profesionistă de Counter-Strike: Global Offensive de la nivel internațional și mă bucur că pe trei dintre aceștia am avut ocazia să-i și cunosc personal. Pe toți vă consider prieteni și vă doresc să realizați mai multe lucruri decât au realizat jucătorii legendarei echipe daneze Astralis, cu mai mult de 400 de zile ca fiind echipa numărul unu în lume, fără întrerupere, fiind singura echipă care a câștigat patru Major-uri și, de asemenea, fiind singura echipă care a câștigat trei Major-uri consecutive.

Imagine preluată de pe HLTV, sursa principală fiind Sprout