24 ianuarie 2024

Reciclarea recipientelor pentru băuturi în România la 165 de ani de la „Unirea Mică”

Pe 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române. 165 de ani mai târziu avem și noi un sistem de reciclare care pare funcțional, însă nu este în totalitate, dar lasă această impresie. Mai nou, recipientele din PET, recipientele din metal și recipientele din sticlă, în care au fost „sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, apă plată (n. m. pare că cineva nu a auzit că și „apa plată” este tot „minerală” și că apa poate fi „carbogazificată”, adică cu bule, și „decarbogazificată”), apă minerală sau cu arome, bere, mixuri de bere, cidru, vinuri, spirtoase, mixuri de băuturi alcoolice”, pot fi reciclate așa cum am văzut că se procedează mai la Vest de noi, acolo unde oamenii, în majoritatea lor, sunt catolici sau chiar agnostici. Mai greu cu reciclarea printre popoarele ortodoxe, dar nu judec pe nimeni, că sigur este doar o coincidență.

Cum arată simbolul pentru recipientele care vor putea fi reciclate.

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) este gestionat de către compania RetuRO, care este înființată de către trei acționari privați (Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociația Retailerilor pentru Mediu) și unul de stat (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor). Din câte am înțeles, tot profitul RetuRO se va investi în dezvoltarea sistemului SGR, neputând fi profitul împărțit între acționari, ceea ce pare, la prima vedere, un lucru bun. RetuRO, în viziunea lor, au achiziționat domeniul returosgrPUNCTro, în loc să achiziționeze domeniul retuPUNCTro. Am văzut și eu că domeniul retuPUNCTro a fost înregistrat încă din decembrie 2021, dar nu este utilizat în prezent, deci putea fi revendicat sau răscumpărat de către RetuRO.

SGR a intrat în funcțiune începând cu 30 noiembrie, de atunci toate recipientele descrise mai sus trebuie să poarte simbolul „Ambalaj cu garanție”, care este format din textul menționat, iar deasupra lui se regăsesc două săgeți care formează o elipsă împreună și încadrează trei monede (nu monezi), după cum se vede și în imagine. Din decembrie, teoretic, ar fi trebuit să vedem la rafturi ambalaje cu garanție, însă eu nu m-am întâlnit cu ele. De asemenea, pe site-ul RetuRO, în raportul disponibil pentru luna decembrie, scrie negru pe alb că s-au introdus pe piață 29.764.293 de recipiente din PET, 7.460.523 de recipiente din metal și 8.147.930 de recipiente din sticlă, însă nu s-a reciclat niciun tip de recipient, deși în 31 decembrie sistemul funcționa deja de o lună. Raportul pentru ianuarie va fi disponibil, cel mai probabil, în februarie, deci mai avem de așteptat până vom vedea cifrele din acest an.

Un aspect mai puțin pozitiv, în opinia mea, este legat de faptul că producătorii și comercianții sunt păsuiți să comercializeze stocurile produse înainte de 30 noiembrie 2023 până în 31 decembrie 2024, ceea ce mi se pare o perioadă cam lungă, aproape similară cu perioada în care au circulat concomitent leii vechi (ROL) cu leii noi (RON), când ambele tipuri de monede au rulat în paralel aproximativ un an și jumătate. În fine, este bine și așa. Personal, voi încerca să achiziționez doar produse care au inscripționate pe etichetă „Ambalaj cu garanție”, evitându-le pe celelalte.

Care sunt tipurile de recipiente care se pot returna? Păi, recipientele cu un volum egal sau mai mare de 100 ml și până la 3 l, inclusiv. Pentru acestea vom plăti 50 de bani în plus la magazin, automat etc., apoi le vom putea returna în centrele de colectare, care se vor regăsi în toate magazinele mari, dacă au eticheta intactă. Atenție, cei care dețin automate, nu sunt obligați să pună la dispoziție clienților sistem de retur al recipientelor. De ce trebuie să aibă eticheta intactă? Deoarece acel recipient este introdus o dată într-o bază de date când pleacă de la producător/comerciant, scanându-i-se codul de bare, și a doua oară când este returnat, moment în care iar îi este scanat codul de bare. Dacă returnarea se produce la un automat RVM (reverse vending machines), acesta scanează codul de bare existent pe recipient și comunică cu serverele RetuRO, astfel transmițând câte recipiente au fost returnate în respectiva zi/lună la respectivul automat, iar dacă recipientul este returnat manual, comerciantul este obligat să țină numărul recipientelor returnate de către clienți, apoi trimite datele către RetuRO, urmând ca RetuRO să ridice recipientele și să le scaneze în centrele de numărare sau în centrele de numărare/sortare. Pacostea aici este tot legată de faptul că nu există o obligație a comercianților care să le impună achiziționarea de automate RVM, însă ar fi și greu să obligi un mic comerciant de la țară să-și achiziționeze așa ceva, deși cumva și-ar amortiza investiția în timp. Culmea este că, din câte am citit, nici marii comercianți nu sunt obligați să facă astfel de achiziții, însă având în vedere faptul că aceștia au un număr mare de clienți, sigur nu vor pune un angajat să se ocupe de returnarea recipientelor, ci își vor achiziționa automate RVM, care sunt mult mai eficiente.

Așa arată recipientul celor de la AQUAVIA.

O problemă pe care o identific în acest sistem de garanție-returnare, în afară de nelămuririle expuse mai sus, este legată de faptul că pare că RetuRO, și nici statul, nu le-au impus producătorilor ca simbolul „Ambalaj cu garanție” să aibă o anume dimensiune sau să fie într-un anume loc. Am achiziționat apă de la AQUAVIA și de la Borsec, iar fiecare producător l-a pus unde a vrut pe etichetă, fără să fie prea vizibil. Dacă nu ai o vedere de șoim, s-ar putea să nici nu vezi că scrie „Ambalaj cu garanție”, ci doar să vezi niște caractere. Un producător a ales să pună simbolul lângă codul de bare (AQUAVIA), altul într-o parte opusă a acestuia pe etichetă (BORSEC), iar exemplele pot continua. Unul l-a pus albastru, pe fundal alb (BORSEC), altul l-a pus alb, pe fundal albastru (AQUAVIA), iar acesta din urmă se vede și se citește foarte greu. Am mai călătorit și eu prin țări străine, iar în anumite țări simbolul respectiv este de patru sau cinci ori mai mare decât l-am văzut eu pe recipientele de la noi. RetuRO (sau statul) ar putea să impună astfel de aspecte producătorilor/importatorilor, însă poate nu s-au gândit la ele și le vor implementa pe parcurs.

Așa arată recipientul celor de la Borsec.

Spre exemplu, în sistemul de reciclare din Danemarca, simbolul este foarte mare și este distinctiv, ei având trei categorii de recipiente, nu doar una, Pant A = 1 DKK (≈ 67 de bani), Pant B = 1,5 DKK (≈ 1 leu) și Pant C = 3 DKK (≈ 2 lei), iar pe recipient se regăsește un simbol mare, astfel încât să vezi de la distanță ce fel de recipient este, Pant A, Pant B sau Pant C. De asemenea, în Danemarca se reciclează recipientele din sticlă încă din 1942, când românii stăteau încă prin tranșee și încă nu venise „febra roșie” peste noi, apoi au adăugat și recipientele din plastic, ca mai apoi, în 2002, să se poată returna și recipientele din metal. Conform Danish Return System, în 2022, în Danemarca au fost reciclate 92% din totalul recipientelor introduse pe piață, iar în 2023 au fost introduse pe piață aproximativ 2.108.392.000 de recipiente. De ce am dat acest exemplu? Deoarece SGR-ul nostru seamănă foarte mult cu sistemul de reciclare danez, deși noi avem doar un tip de recipient și, din nou, la ei nu pare să fie posibilă reciclarea manuală, dar poate nu dispun eu de toate informațiile.

 

Dimensiunea simbolului specific reciclării al unei doze de suc din Danemarca, care este mult mai mare decât la noi.

Ieri am zis și eu să văd cum funcționează sistemul și, având în vedere că am un Mega Image mai mare lângă mine, că am și unul mic pe stradă cu mine, dar ăla nu are sistem de reciclare, am zis să merg să văd cum funcționează sistemul. Am luat două recipiente din PET, pe care nu le-am cumpărat de la Mega, ci de la Carrefour, și le-am băgat în aparat. După ce aparatul a detectat primul recipient, a contorizat câte am introdus, am apăsat pe singurul buton disponibil când a scris pe ecran, apoi pe ecran mi-a apărut mesajul „Ridicați chitanța”. Pe ecran îți arată și ce tipuri de recipiente ai introdus, din PET, metal sau sticlă. Am ridicat chitanța din proximitatea butonului prin care am cerut tipărirea ei și apoi am mers să-mi cumpăr ceva. Pe chitanță există un cod de bare și este important ca acesta să rămână intact, în caz contrar nemaiputând fi revendicată suma.

Automatul RVM după ce am introdus recipientele și am selecatat „Tipărire chitanță”.

Mi-am cumpărat doar trei produse, tocmai pentru a avea ceva în coș și pentru a vedea ce posibilități am cu respectiva chitanță. Când a venit rândul meu, am întrebat-o pe doamna de la casă ce variante am, adică pot folosi chitanța doar pentru reducere sau pot să solicit contravaloarea ei. Atunci doamna mi-a răspuns și mi-a spus că ambele posibilități sunt disponibile, ceea ce este ideal, că eu poate vreau să returnez la Mega Image, pentru că este aproape de mine, și vreau să cumpăr ceva de la brutărie, iar exemplele pot continua. I-am dat chitanța, i-am dat produsele, am plătit cu cardul, apoi am așteptat să primesc bonul de casă. Pe bonul de casă scria clar totalul, 22.97 de lei, iar mai jos am regăsit tipărit „Voucher reciclare ENV” = 1 leu, iar la plata cu cardul, apărea 21.97 de lei.

Chitanța primită de la automatul RVM.

 

Bonul fiscal cu voucherul de 1 leu aplicat.

Pe ansamblu, sunt mulțumit de acest pas făcut de România, care se chinuie să implementeze acest sistem încă din 2021, de când a fost emisă hotărârea de guvern. La un moment dat, prin 2017, am întrebat pe cineva de la Let’s Do It, Romania! de ce nu militează pentru un astfel de sistem și mi s-a răspuns cumva, evaziv, sau așa am interpretat eu. Dar uite că un astfel de sistem se va implementa, procesul deja a început, și la noi.

Astea Ziind Fise, reciclare plăcută! Sunt convins că acum mai mulți oameni vor strânge recipientele și le vor duce la reciclat, căci dintr-un sac poți face 20-30 de lei, depinde cât este sacul de mare. Dacă nu le duci tu la reciclat, doar aruncă recipientele cu eticheta intactă pe stradă și cineva le va recicla (a nu se înțelege că încurajez astfel de comportamente).

Sursă pentru prima imagine: Captură de ecran realizată pe site-ul companiei RetuRO

Lasă un răspuns