6 februarie 2021

Animalul de companie nu este o jucărie

Eram într-un parc de-ale Timișoarei. Era liniște, atmosfera era relaxantă. La un moment dat s-au auzit niște lătrături. Erau doi câini. Unul dintre ei, de talie mare, sărise să-l muște pe celălalt. Cel agresat era mult mai mic decât cel de talie mare. Primul câine se plimba nestingherit, proprietarul eliberându-l din lesă fără a-i pune botniță (nu de-aia medicală – că am văzut că unii așa denumesc masca – ci de-aia pentru câini). Cel mic era în lesă și se afla în proximitatea proprietarului.

Proprietarul câinelui de talie mare a început să urle la câine, dorind ca acesta să-l lase în pace pe cel de talie mică. După câteva secunde de țipat, câinele s-a îndepărtat de „dușmanul” patruped și s-a apropiat de celălalt dușman, biped, adică de proprietarul lui. Acesta l-a certat cu patos, apoi a început să-l lovească fără să arate semne de milă sau compasiune față de animal: „Treci acasă!”, „Treci acasă, jigodie!”.

Câinele s-a ridicat și a început să alerge. În acel moment a intervenit proprietarul câinelui de talie mică și i-a explicat că nu așa se tratează un animal. Că nu rezolvă nimic dacă-l bate sau dacă urlă la el, că-i spune asta din proprie experiență. Proprietarul câinelui de talie mică, deși putea reacționa într-un mod neplăcut, pentru că celălalt patruped voia să-i „bată” câinele, a decis să aibă o atitudine exemplară, oferindu-i bipedului sfaturi utile.

După vreo două-trei minute în care proprietarul câinelui de talie mică i-a explicat bipedului că nu așa se tratează un câine, că nu bătaia este răspunsul într-un astfel de caz, aceștia s-au despărțit.

Ce concluzii putem trage din această întâmplare?

  1. Dacă nu ești în stare să ai grijă de un câine (sau orice animal de companie), nu ar trebui să-ți cumperi unul; De ce ai vrea să-ți iei un animal de care să-ți bați joc? Doar pentru a avea tu cu ce te juca? Animalele, ca noi, nu sunt niște jucării, sunt niște ființe. Niște ființe care au sentimente și, pe deasupra, simt și durerea. Prin urmare, nu-ți lua un animal de companie dacă nu ai timp pentru el și dacă nu ești – sau nu vrei să devii – disciplinat;
  2. De ce ai lăsa un câine liber, unul care este predispus agresivității, într-un spațiu public, fără să-i pui botniță? Oameni buni, trebuie să înțelegem că parcurile nu sunt doar pentru noi, ci pentru toate persoanele care vor să meargă în ele. Fiecare om are nevoie de siguranță și de confort, căci așa ar trebui să fie normalul. Dacă cineva lasă liber și fără botniță un câine predispus agresivității, se poate ca acel câine să muște alte animale de companie sau chiar oameni (copii, bătrâni etc.). Nu vreau să fluier în biserică, mi-au mai spus mulți că nu există câini agresivi, dar totuși, aseară am văzut cu ochii mei o astfel de scenă, și nu doar aseară.

Prin urmare, dacă ai un animal de companie care este predispus agresivității, pune-i botniță sau nu-l lăsa să zburde liber prin spațiul public, pentru că oamenii au nevoie de siguranță, la fel cum și tu ai. Nu trebuie să treacă nimeni cu frică pe lângă el pentru că oricând poate să sară pe el și să-l muște. Am mai auzit și eu „Treci pe lângă el, că nu-ți face nimic.” și mi-a sărit cu colții la picior, dar mi-a prins doar pantalonii, nu și piciorul. Mai sunt oameni cărora le este frică de câini tocmai din această cauză, din cauza proprietarilor neglijenți sau nepăsători.

Astea Ziind Fise, dacă vedeți animalele de companie ca pe niște jucării sau doar ca pe niște paznici tenaci, nu vă cumpărați astfel de animale. Lăsați-le altor oameni, lăsați-le oamenilor care vor să le trateze cu compasiune, cu dragoste, care nu vor să-și bată joc de ele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *