Vineri, 11 noiembrie 2022, a avut loc evenimentul de celebrare a nu mai puțin de 130 de ani de la înființarea instituției care astăzi reprezintă Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” din Arad. Prilej cu care, ca absolvent al acestei instituții, am fost invitat să particip la eveniment.
V-am mai povestit, în mare, parcursul meu în cadrul instituției, însă deja trecuseră vreo șase-șapte ani de când nu mă mai întâlnisem cu anumite cadre didactice pe care le-am avut la anumite discipline. Am fost bucuros s-o revăd pe doamna dirigintă Ana PLEȘCA, una dintre puținele persoane care au crezut în mine încă de la început. La fel de bucuros am fost să mă întâlnesc cu doamna director Michaela BORZA, de asemenea, cu soțul dânsei, domnul inspector Vasile BORZA. Doamna BORZA, alături de doamna dirigintă, au crezut de prima dată în mine și, la fel cum am conștientizat și eu de-a lungul timpului, m-a susținut în cele mai grele momente pe care le-am avut în calitatea de elev al liceului. Încă de pe atunci am avut un respect enorm pentru dânsa, și nu pentru că și-l impunea, ci pentru că inspira seriozitate, respect și cuvânt. Dânsa a fost aproximativ 20 de ani la cârma liceului și, în toată această perioadă, liceul s-a dezvoltat și a încheiat parteneriate cu diferite instituții sau companii.
Cum sunt o persoană care nu vorbește deloc puțin, am fost bucuros să pot să conversez cu doamna Emilia BAN, un cadru didactic de o răbdare extremă. Aceleași cuvinte le pot spune și despre doamna profesoară Mădălina MATEUȚ, care mi-a oferit întotdeauna cele mai bune sfaturi și a încercat să mă îndrume când aveam mai mare nevoie. Doamna profesoară Voichița IENCI este un exemplu de profesionalism și bunătate, la fel și doamna Claudia MERCEA, ambele fiindu-mi cadre didactice la una dintre cele mai grele discipline, la matematică. Datorită acestora a fost o realitate promovarea bacalaureatului și, bineînțeles, datorită doamnei profesoare MATEUȚ, doamnei profesoare de biologie și a persoanei care era lângă mine la acel moment.
Nu pot să nu-i trec în revistă pe domnii, pe atunci doar maiștri, Petru BRAIȚ, Nicu GALE, Dumitru BOZGA sau Roman SLEV. Cu dânșii îmi desfășuram toate stagiile de practică în care, sub stricta supraveghere a acestora, am reparat de la uși și până la instalații electrice în cadrul liceului și am construit de la rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități și până la porți de acces sau garduri. De asemenea, nu pot să nu le menționez pe doamnele Daniela URS, Mihaela ȚIROGA, Angelica SABĂU, Eniko ILONA sau Maria CORNEA, Domnina PAULCESCU, cadre didactice cu care am parcurs cel puțin o disciplină de specialitate. De asemenea, domnul profesor Ivan SILASCHI este un exemplu al seriozității și al respectului. Nu la polul opus, însă cu un simț al umorului bine dezvoltat, se află domnul Teodor CORNEA, care este o persoană deosebită, mai ales pentru faptul că a adoptat o abordare mai diferită a realității care ne înconjoară. Doamnele profesoare Alina POPESCU, Simona SZEDLAK, Cristina GAL sau Daniela ANDRA sunt un exemplu de bunătate și profesionalism. De asemenea, domnul Tiberiu ȘIȘU este un cadru didactic cum rar mai întâlnim în aceste zile, care a înțeles că seriozitatea și rigurozitatea trebuie să fie pe primul loc, însă fără să abandoneze aspectele care fac ca un cadru didactic să fie, în primul rând, uman în interacțiunea cu elevii.
Am vorbit și am depănat amintiri cu aproape toate cadrele didactice de mai sus, am discutat despre perspectivele de viitor ale învățământului tehnic și nu numai, însă de departe, cele mai elocvente discuții legate de această temă le-am purtat cu domnul Tiberiu ȘIȘU și cu domnul Vasile BORZA, stând prinși timp de zeci de minute în ceea ce privește acest sensibil subiect.
Deși rezultatele liceului, din punct de vedere al promovabilității la BAC, n-au fost cele mai fericite în ultimii ani, învățământul tehnic trebuie să continue. Multe dintre cadrele didactice pe care le-am avut eu în liceu, datorită rezultatelor acestora, au migrat la liceele de top din județ, precum Colegiul Național „Moise Nicoară”, Liceul Pedagogic „Dimitrie Țichindeal” sau Colegiul Național „Elena Ghiba Birta”, iar prin exemplul lor au demonstrat tuturor că se poate, că în această instituție au fost și sunt cadre didactice valoroase, gata oricând să aducă performanța dacă elevii și decidenții își doresc asta cu adevărat.
În prezent, doamna director Emanuela LEAHU, alături de mai multe cadre didactice implicate, continuă munca depusă pentru obținerea acreditării Erasmus+ și desfășoară mobilități în domeniul formării profesionale pentru elevi și pentru cadrele didactice, liceul fiind acreditat în acest sens pentru perioada 01 martie 2021 – 31 decembrie 2027.
Îmi aduc aminte cu plăcere de domnul Viorel VARZĂ, de domnul ex-administrator SUCIU și de doamna Cristina REBELEȘ, actualul administrator al instituției, întotdeauna am avut interacțiuni plăcute cu fiecare dintre ei, căci sunt niște persoane deosebite.
Din păcate, în ultimii ani, la nivel local, liceul luptă pentru continuitatea acestuia, Consiliul local și ultimii doi primari ai Aradului dorind să-i încheie activitatea și să comaseze mai multe licee tehnice cu scopul de a crea unul singur. Nu ar fi nicio problemă dacă nu ar fi o ambiție personală a celor care conduc Aradul din tribuna galben-albastră și dacă s-ar veni cu argumente plauzibile pentru acest deziderat, nu cum au făcut-o până acum.
Fiind absolvent al programului de studii universitare de licență Tehnologia construcțiilor de mașini din cadrul Universității Politehnica Timișoara, la fel ca multe cadre didactice pe care le-am avut în cadrul Liceului Tehnologic „Aurel Vlaicu” din Arad, pentru mine constituie o onoare. De asemenea, constituie o onoare faptul că am absolvit un liceu pe care l-au absolvit directori de companii cu sute sau mii de angajați, arhitecți, actori sau artiști din diferite domenii. Totodată, domnul Prof. univ. dr. ing. Aurel DREUCEAN, cadru didactic al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Politehnica Timișoara, conducător de doctorat în „specialitatea” Mașini-unelte, ulterior fiind definit ca domeniu de studii universitare de doctorat Inginerie mecanică, a absolvit liceul pe care l-am absolvit și eu. Domnul Prof. univ. dr. ing. Aurel DREUCEAN a fost și prodecan al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Politehnica Timișoara, fiind recunoscut pentru activitatea dânsului.
Sper doar că nu am omis pe nimeni dintre cei care au fost prezenți, mai ales dintre cadrele didactice, cu mențiunea că nu i-am amintit pe toți dascălii pe care i-am avut de-a lungul timpului în cadrul instituției, căci acest text este doar despre persoanele prezente la eveniment.
Vreau să menționez faptul că în cadrul Liceului Tehnologic „Aurel Vlaicu”, deși mulți ar crede că instituția este dominată de sexul bărbătesc, având în vedere că este o școală tehnică, cele mai multe cadre didactice sunt de sex femeiesc. Pot spune că majoritatea covârșitoare a cadrelor didactice este dată de sexul femeiesc, iar acest fapt reprezintă un argument în plus că învățământul tehnic nu este doar pentru bărbați și că învățământul tehnic nu este sau nu trebuie să fie destinat elevilor cu rezultate mai slabe la învățătură.
„Avem nevoie de elevi care să gândească interdisciplinar, să poată trece de la un domeniu la altul cu ușurință, iar școala este cea care trebuie să-i pregătească, să-i ajute să privească lumea cu mai mult interes, să asimileze valorile fundamentale, să poată distinge mai ușor scopurile și mijloacele.”, text scris de către doamna profesoară Daniela ANDRA în „PHOENIX – revista LTAV – număr aniversar”.
„La revedere” în 2027!